Planeta Merkur a captivant astronomii de mult timp, deoarece contrazice numeroase teorii contemporane referitoare la formarea planetelor. O nouă misiune spațială, planificată pentru 2026, ar putea oferi răspunsuri acestei enigme.

De la prima vedere, Merkur poate părea cea mai banală planetă din sistemul solar. Suprafața sa aridă are puține trăsături distinctive și nu prezintă dovezi că ar fi avut vreodată apă.

De dimensiuni reduse, Merkur este de 20 de ori mai puțin masivă decât Pământul, având un diametru puțin mai mare decât lățimea Australiei, măsurată de la est la vest. Totuși, este a doua planetă ca densitate din sistemul solar, după Pământ, datorită nucleului său metalic care constituie majoritatea masei sale.

Orbita Merkur, cea mai apropiată planetă de Soare, se află într-o poziție ciudată pe care astronomii nu o pot explica. Există neclarități în ceea ce privește formarea acestei planete, care, conform cunoștințelor disponibile, nu ar trebui să existe.

„Este destul de rușinos”, a declarat Sean Raymond, expert în dinamica și formarea planetelor de la Universitatea din Bordeaux, pentru BBC. „Există un detaliu cheie subtil care ne scapă.”

Misterul formării planetei Merkur

Misterul formării Merkur și modul în care arată acum reprezintă una dintre cele mai mari enigme din sistemul solar. Totuși, unele întrebări ar putea primi răspunsuri în viitorul apropiat.

Misiunea BepiColombo, o colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), a fost lansată în 2018 și va ajunge pe orbită Merkur în 2026.

Studierea modul în care Merkur s-a format nu este importantă doar pentru înțelegerea originii sistemului solar, ci și pentru a explora caracteristicile planetelor din jurul altor stele, cunoscute sub denumirea de „exoplanete”.

Merkur este cea mai apropiată planetă de caracteristicile unei exoplanete, conform lui Saverio Cambioni, planetolog de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). „Este o lume fascinantă.”

Astronomii au realizat că Merkur este neobișnuită după ce sonda spațială Mariner 10 a survolat planeta de trei ori în 1974 și 1975, marcând primele observații detaliate de aproape.

„Formarea planetei Merkur este o problemă majoră”, a afirmat planetologul Nicola Tosi de la Centrul Aerospațial German din Berlin. „Nu se știe încă de ce Merkur arată așa cum arată.”

Temperaturi extreme și descoperiri fascinante

Temperaturile pe Merkur pot atinge până la 430 de grade Celsius în timpul zilei, iar noaptea pot scădea până la -180 de grade Celsius. Cu toate acestea, dintre descoperirile misiunii Messenger (2011-2015), s-au identificat elemente chimice volatile pe suprafața planetei, precum potasiu și toriu radioactiv, care ar fi trebuit să fie distruse de radiația solară.

De asemenea, craterele polare conțin molecule complexe precum clor și gheață. Aceste descoperiri sugerează că locul unde s-a format Merkur nu este acela pe care îl ocupă în prezent.

Ipoteze privind formarea planetei Merkur

Astronomii au dedicat ani de studii pentru a crea modele și a testa teorii care ar putea explica formarea Merkur. Există mai multe scenarii posibile discutate.

Una dintre cele mai populare teorii sugerează că planeta a fost odată mult mai mare, posibil de două ori dimensiunea actuală, apropiindu-se de dimensiunea lui Marte, având o orbită mai distantă de Soare.

În primii 10 milioane de ani de la formarea sa, proto-Merkur a fost impactată de un corp ceresc uriaș, posibil o planetă asemănătoare cu Marte. Impactul ar fi distrus straturile exterioare, lăsând în urmă nucleul bogat în fier, ce constituie majoritatea planetei Merkur așa cum o cunoaștem azi.

„Interpretarea generală este că Merkur a suferit un impact gigantic care a îndepărtat cea mai mare parte a mantalei”, a explicat Alessandro Morbidelli, cercetător la Observatorul Côte d’Azur din Nisa.

O altă teorie sugerează că Merkur ar fi putut fi implicată în coliziuni cu o planetă mai mare, precum Venus, înainte de a ajunge în poziția sa actuală în sistemul solar.

Posibile explicații alternative

Unele teorii sugerează că Merkur nu s-a format dintr-o ciocnire violentă, ci din materie bogată în fier din apropierea Soarelui. Alte idei mai neobișnuite au apărut, cum ar fi posibilitatea ca Merkur să reprezinte nucleul dezvelit al unui fost gigant gazos, similar cu Jupiter, care și-a pierdut atmosfera.

Pentru a înțelege în profunzime originile planetei Merkur, astronomii speră că vor putea explora suprafața acesteia și aduce probe pe Pământ în viitor.

Până atunci, formarea planetei Merkur va rămâne o enigmă. De ce avem o planetă atât de mică și metalică în sistemul solar? Există și alte planete similare în jurul altor stele?

Pe de altă parte, Merkur poate părea o lume stearpă și lipsită de interes, dar interiorul ei ar putea ascunde unul dintre cele mai fascinante corpuri cerești din sistemul solar.

„Este posibil ca Merkur să fie pur și simplu o planetă improbabilă,” a afirmat Jennifer Scora, expert în procesele de formare a planetelor de la Universitatea din Toronto. O planetă care în 99% dintre cazuri nu s-ar fi format, dar care există, totuși, în Universul nostru.